În noaptea dintre 24 și 25 august 1944, soarta Parisului se află în mâinile generalului Wermacht Dietrich von Cholitz, Guvernatorul Parisului. La ordinele directe ale lui Hitler, acesta se pregătește să arunce capitala Franței în aer, pentru a întârzia inevitabilul: avansarea trupelor Aliate până pe teritoriul german și pierderea războiului. Deși operațiunea s-ar solda cu peste un milion de victime și cu distrugerea unui patrimoniu cultural inestimabil, generalul nazist nu dă niciun semn de ezitare: ordinul va fi executat. Parisul pare pierdut, până când în camera sa de hotel apare neinvitat consulul Suediei, Raoul Nordling. Diplomat de carieră, acesta își asumă rolul de a salva o metropolă, dar și o conștiință.
Două cupluri, patru perspective, aceeași obsesie: concesiile și mutările în forță, atuurile și slăbiciunile stângii franceze. Chris Bailey și Judith Lazard, respectiv Paul Adler și Albertine Langlois, adică politologul și istorica, jurnalistul și actrița, se ceartă și se împacă în funcție de pulsiunile partidului pe care îl simpatizează sau urmăresc. De la simplu subiect de discuție, unul din liderii Partidului Socialist devine, fără știrea lui, parte a unui triunghi amoros, ceea ce complică relațiile și așa complicate dintre cei patru. Cât de departe sunt dispuși să meargă aceștia pentru a-și apăra convingerile?
Din erou al rezistenței anticomuniste, Zygmunt devine peste noapte inamic al poporului. La mai bine de 30 de ani de când a fost întemnițat pentru activitățile subversive desfășurate ca lider al sindicatului Solidaritatea, acesta este acuzat de colaborare cu poliția politică. Paweł refuză să vadă în tatăl său un trădător, însă treptat, trebuie să accepte atât compromisurile trecutului, cât și realitățile subterane care guvernează Polonia postcomunistă. Paradoxul? În toată această poveste despre pacturi rușinoase, nu există vinovați. Premiul pentru cel mai bun actor (Borys Szyc) la Festivalul de Film de la Montréal din 2011.
În timpul Primului Război Mondial, doi soldaţi francezi sunt capturaţi şi închişi într-un lagăr pentru prizonieri de război. Urmează mai multe tentative de evadare, până ce ei sunt trimişi într-o fortăreaţă aparent impenetrabilă, unde salvarea pare imposibilă. Filmul lui Jean Renoir este considerat de mulţi o capodoperă a cinematografului mondial.
Alsemberg, Belgia, decembrie 1975. Sarah are 8 ani şi locuieşte într-un lăcaş catolic. Într-o zi, tatăl ei biologic, pe care nu l-a cunoscut niciodată, vine s-o ia la Paris pentru un week-end. Însă Sarah se trezeşte tocmai în Maroc, într-un orăşel pierdut în mijlocul munţilor Atlas. Foarte curând, tatăl ei pleacă, abandonând-o fără nici o explicaţie. Cu timpul, ea se integrează în viaţa unei fetiţe marocane, pentru care singura învăţătură primită este cea a împletitului. Nouă ani mai târziu, o descoperim pe Sarah, acum de 17 ani, ca o adolescentă precum toate adolescentele... Sau cel puţin aproape. Suntem în 1984, în plină revoltă a foamei (Revolta „Aw-bach”). Tatăl lui Sarah nu a trimis niciodată acasă banii pe care-i promisese, iar pentru familia la care ea locuieşte, fiecare gură de hrănit înseamnă tot mai mult şi mai mult. Sarah va trebui să găsească o cale de a-şi câştiga existenţa. Însă, pe lângă aceasta, mai este şi dorinţa ei de a se întoarce în Belgia copilăriei sale, a şcolii, a cărţilor şi a unei vieţi pe care Sarah şi-o imaginează liberă... Primul lungmetraj scris şi regizat de Kadija Leclere a fost selecţionat în peste 35 de festivaluri internaţionale de film.
Pentru că Jérome o iubește pe Carole, verișoara sa, pentru că aceasta vrea să sprijine cauza evreilor din Uniunea Sovietică, dar mai ales pentru că ambii au 20 de ani, cei doi pornesc, în anul 1979, într-o aventură în spatele Cortinei de Fier. Ajunși în Odessa, ei vizitează obiective turistice ziua, iar în timpul nopții, au întâlniri clandestine cu evreii care doresc să emigreze din URSS și sunt hărțuiți de autoritățile sovietice. Totul se schimbă atunci când Victor îl roagă pe Jérome să-i facă un serviciu, iar acesta trebuie să aleagă între legalitate și moralitate.
În 1960, viața regizorului sovietic de origine armeană Serghei Paradjanov, o petrecere neîntrerupră a cărei singură marcă era nonconformismul, se schimbă radical: află că va deveni de două ori tată, al unui copil și al unui film. Deși face furori în Europa, UMBRELE STRĂMOȘILOR UITAȚI e primit în URSS cu răceală. Regizorul pleacă din Ucraina în Armenia, unde realizează un nou film de referință, SAYAT NOVA. Fără știrea lui, intră, însă, în vizorul KGB-ului. Suspect de homosexualitate, Paradjanov e încarcerat în anul 1971. Sentința: cinci ani de închisoare, perioadă în care artistul găsește izbăvirea în artă. Eliberat din detenţie, se stabilește în Georgia și semnează LEGENDA FORTĂREȚEI SURAM, un nou titlu ocultat acasă, o nouă capodoperă a cinematografiei mondiale. PARADJANOV a fost propunerea oficială a Ucranei pentru categoria Cel mai bun film străin la premiile Oscar 2014.
La doar câțiva kilometri de litoral, departe de ochii sutelor de mii de turiști care invadează în fiecare an Coasta de Azur, se poate admira o formă modernă de relief, care deocamdată nu figurează în hărți: muntele rezidual. Cineastul Martin Esposito se instalează într-o baracă de lângă orașul Villeneuve Loubet, pentru a inspecta ceea ce ar putea fi un veritabil dezastru ecologic. Astfel, constată că administratorii gropii de gunoi nu întreprind niciun efort real de reciclare, fiind de asemenea martorul poluării de proporții generate de Festivalul de Film de la Cannes.
În Patagonia anului 1960, drumurile unui medic german și al unei familii argentiniene se intersectează. Cazat în hotelul lui Eva (Natalia Oreiro) și Enzo (Diego Peretti), străinul devine fascinat de Lilith (Florencia Bado), fetița celor doi. Deși e deja adolescentă, aceasta nu arată ca și cum ar avea mai mult de 9 ani, ceea ce îl face pe oaspetele din străinătate, preocupat de chestiunea perfecțiunii fizice umane, să ia asupra sa misiunea maturizării forțate a micuței. Seduși de carisma acestuia, dar și de faptul că își plătește șederea cu șase luni în avans, Eva și Enzo îl acceptă. Într-un final, își dau seama că Lilith a fost supusă unui experiment genetic, iar medicul german nu e altul decât unul dintre cei mai mari criminali din istorie.
